se zice ca esecul este calea catre succes, ca fiecare greseala ne invata ceva. dar daca nu invatam din greseli?
se zice ca ce nu te omoara te face mai puternic, ca fiecare sut in fund e un pas inainte. si daca nu vrem sa inaintam?
si cica orice nereusita este o noua experienta. dar ce facem cand nu mai vrem sa experimentam?
se intampla uneori sa facem o greseala o data si sa o repetam la infinit, desi stim foarte bine care sunt consecintele sau ce efecte poate avea. uneori, desi suntem perfect constienti de repercusiunile pe care le pot atrage comportamentul sau atitudinea noastra, alegem sa inchidem ochii si sa ne lasam dusi de val. de multe ori, preferam sa ne prefacem si sa ne complacem in superficialitate, mediocritate, nonsalanta, ignoranta, decat sa admitem responsabilitatea actelor noastre. de tot mai multe ori, gasim ca e mai simplu sa ne abandonam destinului sau situatiei decat sa ne controlam noi insine reactiile. de mult mai multe ori, alegem sa negam ratiunea, conduita, bunul simt sau bunele maniere, ba chiar morala si ne afundam deliberat intr-o stare in care nimic pare sa nu mai conteze, nici o regula sau norma, scrisa sau nescrisa, pare sa ne mai limiteze existenta. evadam. epatam. ne eliberam?! O LUAM RAZNA.
exageram si in momentul respectiv nu mai putem discerne exact ce si cum ar TREBUI procedat, si nu ne mai putem redresa iesirile. e prea tarziu, deja toata lumea se uita la noi. aproape ca nu intelegem ce ni se intampla, si cum s-a ajuns, iar, aici.
abia dupa ce se consuma tot evenimentul, ne dam seama de gravitatea/impactul/consecintele situatiei. si acum chiar ca e prea tarziu. ne invadeaza regretul, rusinea, umilinta, indoiala, nervii. ne invadeaza toate ca o cascada si nu e tocmai cel mai placut sentiment. cei mai putin orgoliosi ar ramane profund marcati de efectele propriei persoane, ar gasi importanta experientei si ar invata din greseala. ar inainta; si nu ar mai face-o altadata.
cei mai orgoliosi ar alege sa nu se mai gandeasca la asta, sa arunce undeva in adancul fiintei toate amintirile si ar zice "eh..asta e". ar nega ei insisi realitatea si ar prefera sa-si vada de viitor decat sa se gandeasca la trecut. ar admite ca este o experienta, dar fara sa mediteze prea mult asupra ei. ar trece cu vederea fara sa analizeze greseala. si cu prima ocazie, ar face-o din nou.
...
pentru ce sa meditez? si asa am atatea de facut... eh, asta e...
[i'll never change, never change, never-ever change, never-ever change
i'll never break, never break, never-ever break, never-ever break
so get up and go, get up and go, couldn't care less if you're affected...]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu